Posts Tagged 'hiper'

Situatie dificila = glicemie mare

Saptamana care tocmai a trecut as putea s-o bag foarte bine in categoria dezastrelor. Din cauza unor mici probleme m-am blocat pe glicemii marisoare si uite asa am intrat in ciclul vicios emotii-hiperglicemie-agitatie permanenta. Am dat cu insulina, am fost atenta la carbohidrati, mi-am luat glicemia mult mai des, am schimbat si cateterul – sa fiu sigura ca totul e OK  – si tot intre 160-200 mg/dl ma situam. Pana la urma am marit rata bazala putin si a fost mai bine.

Fac tot posibilul sa nu ma afecteze unele probleme, dar uneori nu-mi iese. Ma agit foarte tare pana  rezolv totul, iar daca glicemia sare si ea… agitatia creste semnificativ, pentru ca, doh, hiperglicemia mai adauga o problema pe lista.

De obicei imi consum toata agitatia si energia pe o munca fizica pentru o mica evadare, deci daca e luna  in casa  stiti motivul! Ieri, fiind duminica, nu mi-am permis sa ma aventurez in curatenie si m-am mobilizat cu exercitii fizice.

Azi e luni, ziua perfecta pentru o atitudine pozitiva si planuri noi. Dimineata am fost o mica gospodina si am facut o crema de zahar ars pentru tata, avand in vedere ca ieri a fost ziua lui. Sper ca a iesit buna pentru ca n-am gustat-o, dar am mai primit complimente cu aceasta reteta in trecut,asa ca nu-mi fac griji. Ma gandeam sa-i fac ceva crud, similar cu tortul pe care l-am servit la Paste, dar gusturile lui sunt total diferite. Cred ca pentru o clipa am vrut sa merg pe stilul musulmanilor: nu consumi alcool, deci nu servesti! 

In alta ordine de idei… glicemie buna, capul sus, o sapatamana placuta!

Advertisements

De la mic la mare

Maine plec spre orasul natal, asa ca programul pe ziua de azi e plin. Trebuie sa-mi pun la punct meniul de sarbatori, sa ma duc la cumparaturi, sa fac ordine prin casa  si sa-mi fac bagajul. Problema e ca dimineata sunt cea mai productiva si aveam de gand sa termin curatenia si bagajul pana la 12.00, insa glicemia nu ma ajuta deloc.

M-am trezit cu 210 si ma doare capul ingrozitor, dar cel putin stiu de ce e mare. Aseara am facut o hipoglicemie inainte sa ma pun in pat si se pare ca am supratratat-o. Ar fi trebuit sa-mi mai verific glicemia dupa 15 minute, dar am adormit imediat.  Acum mi-am dat insulina si astept sa scada, dar am impresia ca pierd timpul degeaba.

Si totusi… faptul ca mi-e rau la o glicemie de 210 mg/dl nu poate decat sa ma bucure. Suna ciudat, stiu, dar acum ceva timp corpul meu era obisnuit pe valori din astea, iar cand aveam o glicemie normala tremuram ca gelatina. Trebuie neaparat sa ma duc la doctor sa-mi schimb rata bazala pentru ca fac  in medie doua hipoglicemii pe zi si nu prea imi convine.

Schimbari

Dupa atatea luni, m-am gandit si eu sa mai scriu pe aici. Am fost ocupata,ce-i drept, dar timp aveam timp  eu sa mai scriu doo cuvinte. A fost o perioada de schimbari. Am schimbat facultatea in primul rand, iar in al doilea rand regimul alimentar.

In sfarsit am reusit sa renunt la toate produsele animale si ma pot numi vegetariana. La carne renuntasem de mai demult si chiar a fost usor. Niciodata nu mi-a placut de fapt. Incepusem sa mananc mai multa carne dupa ce am facut diabet ca sa nu-mi fac prea multa insulina. Cel mai greu mi-a fost sa renunt la produsele lactate pentru ca de mica eram mare consumatoare, dar uite ca am facut-o si pe asta si sunt foarte madra de mine! Mai greu e in oras cand imi vine sa comand cappucino, dar noroc de Starbucks care are lapte de soia.  Partea faina e ca ma simt foarte bine si plina de energie. Proteinele mi le iai din seminte de canepa si e de ajuns.

Urmatoarea faza e detoxifierea cu suc din iarba de grau. Maine-poimaine imi ajunge germinatorul sa-mi cresc singurica iarba. As vrea foarte mult sa trec la regimul raw vegan ca oricum nu prea mai gatesc la foc. Ah, si mi-am luat si un aparat de purificare a apei si unul pentru alcalinizarea ei, iar daca ma decid sa trec la raw trebuie sa-mi iau si deshidrator. In curand n-o sa mai am loc pe masa.

Glicemiile au fost foarte bune de cand sunt vegetariana. Spun au fost pentru ca acum m-am pricopsit cu o raceala si cu o infectie, iar glicemia nu vrea sa-mi scada deloc. In consecinta sunt toata ziua obosita si ma doare capul non-stop. Daca ar fi dupa mine as dormi tot timpul. Indiferent de cata cafea beau nu reusesc sa ma trezesc. Aseara chiar am adormit imbracata.

In rest toate bune si frumoase. Am terminat in sfarsit cu mutatul si acum avem apartamentul mobilat complet. N-am crezut ca e asa greu sa te muti, dar imi place rezultatul. Cam asa arata camera mea:

Masa pe roti pentru laptop e pur si simplu geniala. Cred ca e cea mai buna investitie facuta. Trebuie sa mai gasesc cateva tablouri si e gata camera.

rau.

Ieri seara cand m-am pus in pat abia asteptam sa ma trezesc sa fac bradutul. Azi dimineata m-am trezit pe la 10 cu o durere ingrozitoare de cap si mi-era foarte greu sa respir. Clar,aveam glicemia mare. Nici nu mi-am mai facut glicemia si mi-am dat repede 8 unitati de insulina si m-am culcat la loc. M-am trezit apoi la 12 si simteam ca-mi iese inima din piept, asa tare batea. Am baut 1 litru(!!) de apa si am incercat sa ma ridic din pat, dar n-am putut,asa ca m-am pus la loc si m-am culcat iar,dar inainte mi-am mai dat 10 unitati. Bun. M-am trezit la ora 15.00 tot asa. Nicio modificare. Am luat pompa sa-mi mai dau insulina, dar de data asta am tras mai tare si asa mi-am dat eu seama ca iesise cateterul!!! Deci eu toata noaptea am stat fara nicio unitate de insulina. M-am ridicat repede din pat ametita toata si am luat un cateter, lasatorul si repede,repede mi-am pus unul nou. Acum sunt bine.. in total mi-am dat 30 de unitati de insulina si am baut 7 l de apa/ceai,plus supa.

Urasc zilele de genul asta. Nu mai sunt capabila de nimic!

O glicemie mare

Ma gandeam zilele astea cat de inconstienta eram inainte cu glicemiile. Simteam ca aveam o glicemie mare, ma simteam rau, aveam o respiratie greoaie, eram nervoasa si cu toate aceastea nu faceam nimic. Mereu imi dadeam mai putina insulina decat aveam nevoie.

De ce? Hipoglicemie!

Mi-era (si inca imi este) de hipoglicemie. Aveam glicemia foarte buna (90-120) si de multe ori faceam hipo, asa ca preferam sa imi tin glicemia mai mare sa nu risc pe strada o hipoglicemie. O mare greseala din partea mea, bineinteles, nu ma gandeam la consecinte, ma gandeam doar la prezent, desi nici la o glicemie de 200 nu ma simteam bine, dar in mintea mea era totul ok atata timp cat nu eram in pericolul unei hipoglicemii. Era probabil cea mai usoara varianta, cel mai scurt drum de a “rezolva” problema, dar aceasta abordare aduce cu ea alte probleme: complicatiile. Probabil cine are diabet stie foarte bine ce se intampla daca nu iti tii glicemiile bune.

Acum am niste probleme cu cu glicemia si nu reusesc sa o aduc la o limita normala. Incerc sa nu mananc multi carbohidrati, imi iau glicemia de vreo 7-9 ori pe zi si nu gasesc motivul unei glicemii de 200. Pur si simplu nu-mi dau seama care ar fi motivul. Cred ca va trebui sa fac o modificare la insulina.

Stiu foarte bine ca  pot sa am o glicemie buna. Am avut-o atata timp pana acum, cu o monitorizare atenta si cu dorinta de vrea cu adevarat sa fiu bine. Ei, la mine aceasta dorinta a venit foarte greu din motive de lejeritate, sau din simplul motiv ca nu voiam sa fac  ceva in plus fata de ceilalti, dar uite ca luand astfel problema chiar esti diferit pentru ca avand o glicemie mare te simti naspa, asta e clar.

Inainte ieseam in oras si aveam glicemia mare. Nu ma simteam deloc bine, nu puteam fi atenta, ma durea capul si mi-era somn incontinuu. Alteori chiar refuzam invitatii la suc pentru ca nu eram efectiv in stare sa ies. Stateam in pat cu sticla de apa langa mine si ma uitam la un serial. Am pierdut multe din cauza asta si acum regret.

O glicemie mare poate aduce consecinte mari, te face sa te simti rau, iar pe mine asta ma face acum sa ma simt diferita fata de ceilalti, nu faptul ca imi fac insulina, ca imi iau glicemia, sau ca imi numar carbohidratii. Asta ma face pe mine acum sa am grija de mine. Nu e usor sa ai diabet insulino-dependent  pentru ca ai o responsabilitate in plus, dar trebuie sa ti-o asumi si sa faci tot ce este posibil sa iti fie tie bine.



%d bloggers like this: